Despre Caragiale şi Creangă.

Stimaţi Vizitatori !

Caragiale şi Creangă a fost scriitori foarte bun. Ei a fost şi scriitori realişti.Ce a scris ei în timpul lor este valabilă şi astăzi. Vizualizaţi două filme !
O scrisoare pierdută .
filmeromania.blogspot.com
Amintiri din copilăriei .
filmeromania.blogspot.com/2009

Vizionarea plăcută !

duminică, 30 octombrie 2011

Edgar, stră-stră-strănepotul lui Creangă: “Nu m-am adaptat niciodată în America!” Reportaj despre familia Creangă !

Edgar, împreună cu fetiţele, Malia-Isabella şi Sophie-Kailani, Phoenix, Arizona, 2007 
1 resize
Edgar Mihăescu (40 ani) primul dintre stră-stră-strănepoţii lui Ion Creangă, ţinând-o pe umeri pe fetiţa mai mare, Malia-Isabella 
Malia's Birthday - San Francisco - November 30, 2004 
Edgar şi Holly Mihăescu, alături de cele două fetiţe ale lor, la Disneyland, în Los Angeles, 2007 
Malia şi Sophie, San Francisco, 2008 
Malia, în seara de Halloween, Phoenix, 2006 
Sophie, în seara de Halloween, San Francisco, 2008 
Malia şi Sophie, acasă, în San Francisco, 2010 
În episodul de astăzi al serialului "Urmaşii lui Creangă, pe coasta Oceanului Pacific”, citiţi despre cel mai mare dintre cei doi stră-stră-strănepoţi ai povestitorului, Edgar Mihăescu (40 ani).

Când a ajuns în America, Edgar, fiul cel mare al lui Costin şi al Eddei Mihăescu, avea 12 ani. Băiatului i-a fost aproape imposibil să se obişnuiască în noua lume, să uite de prietenii, obiceiurile şi siguranţa de-acasă şi să se zbată pentru câştigarea altora noi. Tatăl lui spune că elevii pe care i-a întâlnit la şcoala din Castro Valley îl ironizau pentru cum se îmbrăca, se purta şi vorbea, iar el – un temperament introvertit - era foarte puţin înzestrat să ţină piept răutăţilor din mediul în care tocmai intrase.

În ciuda greutăţii cu care a prins rădăcini în California, Edgar a avut o tinereţe efervescentă, iar astăzi, la vârsta de 40 de ani, povesteşte - pe jumătate cu blazare, pe jumătate cu jovialitate - despre înclinaţia lui nativă de a face trăsnăi ("mischiefs”) şi despre succesul necondiţionat pe care, după majorat, a început să îl aibă la sexul opus.

Un mic terorist
În spatele unei fizionomii de Adonis, adolescentul Edgar ascundea o imaginaţie de anarhist: făcea experimente chimice şi inventa explozibili pe care-i detona în lacuri, piscine ori lângă trunchiurile copacilor, pornea incendii care altora le dădeau palpitaţii, muta semne de circulaţie de pe şosele, şi, odată, a instalat pe drumurile Californiei o mică fântână arteziană pe care o dislocase din curtea unui particular… La facultate – a urmat ingineria electrică la Santa Barbara (1990 – 1995) - complet liber şi fermecat de compania colegelor, Edgar şi-a rafinat gusturile pentru aventură, trecând de la jocurile de gherilă urbană la asedierea domnişoarelor cu care împărţea perimetrul campusului universitar. Fetele rezistau cu greu surâsului său, iar el, un seducător înnăscut, care tocmai îşi explora talentul de a le înmuia inimile, se întâlnea cu câte trei-patru colege deodată. Cel puţin, aşa se laudă astăzi. Era atât de curios să le cunoască şi să le facă pe plac încât, spune el, la un moment dat, s-a pomenit mutând bradul de Crăciun al internatului într-o cabină de duş din baia fetelor, loc pe care, altminteri, îl cunoscuse cu multe alte ocazii…

Trei urmaşi
După absolvire, Edgar a lucrat pentru mici companii din Silicon Valley, care îşi propuneau să fie listate la bursă. Banii câştigaţi i-a investit în automobile şi motociclete de viteză. Îi plăceau cluburile, muzica, atmosfera frenetică din inima oraşului San Francisco, vehiculele puternice şi, fireşte, continua să adore sexul opus. Din una dintre iubirile prin care Edgar a trecut după terminarea facultăţii, s-a născut un băiat – Andrew (14 ani) – primul dintre stră-stră-stră-strănepoţii lui Ion Creangă.

Dintr-o iubire mult mai consistentă – încununată cu o nuntă, două botezuri şi, la final, un divorţ– s-au născut doi copii, Malia-Isabella (6 ani) şi Sophie-Kailani (4ani), fetiţele cu prenume hawaiiene în jurul cărora, în ciuda despărţirii părinţilor, întreaga familie, străbunici, bunici, unchi, mamă şi tată, continuă să graviteze.

Alături de Holly, mama fetiţelor, stră-stră-strănepotul lui Creangă a trăit zece ani. Despărţirea a avut loc anul trecut. Edgar explică motivul: "S-a săturat de nevoia mea continuă de aventuri şi senzaţii tari”. Holly este psiholog de profesie, munceşte la o clinică din San Francisco, specializată în tratamentul adolescenţilor, iar Edgar, după studiile inginereşti, a făcut un master în economie la "Thunderbird School of Management” (2005-2007), din Phoenix, Arizona, cea mai importantă şcoală de afaceri din Statele Unite şi a ajuns să lucreze până în Germania, la BMW. Edgar a învăţat mereu bine, a avut note mari – a fost între cei mai buni şapte la sută studenţi ai facultăţii – dar i-a rămas întotdeauna suficientă energie pentru "trăsnăile” care îi stimulau cheful de viaţă.

Prin intermediul e-mailului, Edgar Mihăescu a răspuns la câteva întrebări despre primele sale zile din America, cele două fetiţe – vedetele întregii familii, fosta lui soţie şi felul în care crede că ar fi arătat viaţa lui dacă ar fi rămas în România.


● Jurnalul Naţional: Tatăl dumneavoastră povesteşte că, spre deosebire de fratele dumneavoastră, Gunter, v-aţi acomodat mai greu în SUA. Ce vă amintiţi din primele zilele trăite în California?
● Edgar Mihăescu: Oamenii păreau destul de neprietenoşi şi intoleranţi cu străinii în oraşul în care noi ne stabiliserăm (Castro Valley – n.r.). Era foarte greu să te mişti încolo şi încoace, din cauză că distanţele erau lungi şi nu exista un serviciu de transport public asemănător celui cu care eu eram obişnuit în Bucureşti. Autobuzul şcolar era foarte stresant: copiii erau nepoliticoşi, gălăgioşi şi impertinenţi. Din cauza asta, m-am hotărât să merg cu bicicleta la şcoală, drum care îmi lua câte o jumătate de oră la dus şi la întors.

● Cât de greu a fost să vă adaptaţi?
● Adevărul e că nu m-am adaptat! Cea mai grea a fost neadaptarea însăşi, sentimentul izolării pe care l-am avut majoritatea timpului.

● Cum aţi cunoscut-o pe mama fetiţelor dumneavoastră, Holly?
● Am cunoscut-o pe internet, cu aproape zece ani în urmă. Mă cam plictiseam într-o zi şi, pe un site, am postat un anunţ despre mine însumi. Mai multe femei au răspuns, dar ea era aparte. Scria frumos şi sincer. Ne-am dat întâlnire la un restaurant "sushi” din San Francisco, numit "Blowfish”, iar o săptămână mai târziu eram îndrăgostit.

● Cum aţi ales numele celor două fetiţe?
● Malia şi Kailani sunt nume hawaiiene. Fosta mea soţie este din Hawaii. Malia e acelaşi lucru cu Maria, doar că hawaiienii nu au litera "r” în alfabet şi nu o pot pronunţa. Kailani e un nume pe care eu l-am inventat. "Kai” înseamnă "mare”, iar "lani” înseamnă "cer” în hawaiiană.

● În poze cel puţin, fetiţele râd cu gura până la urechi. Ce ne puteţi spune despre felul lor de a fi?
● O să vă spun despre Malia, cea mai mare dintre ele. Este neastâmpărată şi are un simţ artistic foarte dezvoltat. E obsedată să pună în evidenţă arta în orice, inclusiv în mâncare. Face aranjamente artistice din obiecte luate la întâmplare din casă şi se supără foarte tare dacă se găseşte cineva să le mişte din loc. Pare să facă asta din instinct. Noi nu am încurajat-o niciodată. E temperamentală şi e destul de dificil să te împaci cu ea… Sophie e mult mai rezervată…

● Cum credeţi că ar fi arătat viaţa dumneavoastră, dacă nu aţi fi plecat din România?
● Nu am de unde să ştiu. Cunosc doar ce s-a întâmplat în viaţa pe care am trăit-o… Când am venit prima oară aici, California mi s-a părut fantastică. Zile frumoase, mereu însorite. La început, am dus puţin dorul schimbării anotimpurilor. Aici nu e vară, toamnă, iarnă şi primăvară, ci, tot timpul, un singur anotimp. Plouă foarte rar. Nu există iarbă verde. Toate dealurile din jur au culoarea maron-aurie. Plajele sunt superbe. Ador să trăiesc în apropierea Oceanului…

Citiţi în ultimul episod al serialului despre Gunter Mihăescu (34 ani), al doilea stră-stră-strănepot al lui Ion Creangă. Gunter, avocat în San Francisco, este fratele mai mic al lui Edgar.
 ● Ep. 1: Ion Creangă, scriitorul cu nume, loc al morţii şi dată de naştere necunoscute● Ep. 2:   Fiul lui Ion Creangă, căpitanul care a părăsit armata pentru a se înrola în marile războaie ale comerţului cu lucruri mărunte
● Ep.3:   
Părinţii primului Creangă american
● Ep. 4:   
Primul Creangă în California: „O viaţă limitată la legături de bună ziua” 
● Ep. 5:   
Nepotul lui Creangă, taciturnul cu vise de piatră
● Ep. 6: Stră-strănepotul lui Creangă, grădinar la Berkeley
 ● Ep. 7: Stră-strănepoata lui Creangă ocoleşte România: ”Găseşti câini înfometaţi care aleargă pe stradă, ceea ce dă măsura la cât de prost e administrată ţara”  
● Ep. 8: Mihaela Creangă: căsătorie sub bombardamente

● Ep. 9 Urmaşii lui Creangă, în mâinile Securităţii

● Ep. 10 Viaţa ultimului Creangă, la 88 de ani
● Ep. 11 Al doilea Creangă care a traversat Atlanticul a ajuns inginer la Bechtel
● Ep. 12 Stră-strănepotul lui Creangă (SUA): „Să ne întoarcem în România?! De câte ori poţi transplanta un pom?”
● Ep. 13 Stră-strănepotul lui Creangă (SUA): „Să ne întoarcem în România?! De câte ori poţi transplanta un pom?”
Mihaela Creangă-Mihăescu
În episodul de astăzi al serialului „Urmaşii lui Ion Creangă, pe coasta ... Citeşte articolul
2 resize
În cadrul serialului „Urmaşii lui Ion Creangă, pe marginea Oceanului ... Citeşte articolul
Mihaela Creangă, în 1944, la 21 de ani
Deşi s-a născut în inima Franţei, la Versailles, Mihaela Creangă aproape că a avut o ... Citeşte articolul
Paulo-Francesco Timiras (49 ani), stra-stranepot al lui Ion Creanga, alaturi de sotie, filipineza Irma Agra Cambronero
Jurnalul Naţional şi jurnalul.ro scriu astăzi, în continuarea episoadelor inaugurale ... Citeşte articolul
Horia Creanga
Ultimul bărbat care a purtat numele de Creangă din familia povestitorului a fost al doilea ... Citeşte articolul
Copilul Laetitiei Creangă şi al lui Nicolae Ţimiraş
Când Căpitanul Creangă i-a oferit-o de nevastă pe fiica sa cea mare, Laetitia, Nicolae Ţimiraş avea 33 de ani, ... Citeşte articolul 

marți, 4 octombrie 2011

TOPUL UNIVERSITĂȚILOR. Capitala şi Clujul îşi împart cei mai buni studenţi

Universitatea din Bucureşti e cea mai bună la Informatică, "Babeş Bolyai", e campioană la Filologie, iar "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi - la Matematică.


Nebuloasa din jurul instituţiilor de învăţământ superior începe să dispară, iar absolvenţii de liceu încep să îşi aleagă facultatea în funcţie de calitate.

După clasificarea universităţilor, dată publicităţii cu puţin timp în urmă, Ministerul Educaţiei a prezentat ieri, odată cu începerea anului universitar, ierarhizarea programelor de studiu. Ele sunt încadrate în categoriile A (cele mai bune), B, C, D şi E.


Cele mai bune programe aparţin Universităţii din Bucureşti şi Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. Dacă acestea sunt pe primul loc la 11, respectiv 12 domenii de studiu, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi este prima la un singur domeniu: Matematică.

Surprinzător, această universitate a fost încadrată în categoria C la: Inginerie geologică, Ştiinţe politice, Ştiinţe administrative, Psihologie, Stiinţe ale comunicării şi la Administrarea afacerilor. Domeniul Economie este încadrat în categoria E.

Buni la una, slabi la alta

De altfel, de surprize de acest fel au avut parte mai multe universităţi. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), spre exemplu, a fost încadrată în categoria A pentru domeniile Ştiinţe administrative şi Ştiinţe politice, în B pentru Ştiinţe ale Comunicării, în C pentru Sociologie, în E pentru Management şi pentru Psihologie, unde se află pe penultimul loc.

La acest domeniu, SNSPA a fost întrecută de instituţii private, precum "Ecologica""Petre Andrei", "Spiru Haret", "Hyperion" din Iaşi şi "Dimitrie Cantemir" din Târgu Mureş.

Paul Dobrescu, rector SNSPA, spune că nu ştie foarte clar cum s-au făcut ierarhizările. "Deocamdată, trebuie să se mai clarifice lucrurile. Nu ştiu exact cum s-au calculat aceste calificative. Per ansamblu, universitatea noastră stă bine. Deoarece nu ştim cum s-au acordat calificativele, nu putem să ştim ce trebuie îmbunătăţit. Este important să cunoaştem metoda prin care suntem evaluaţi, să ne putem autoevalua şi noi din timp".

Care sunt criteriile după care s-au făcut ierarhizările

Dacă în cazul clasificării universităţilor criteriul cel mai relevant a fost cercetarea, la ierarhizarea programelor de studii a avut pondere mai mare criteriul "predare şi învăţare".

Acesta include: asigurarea resurselor umane (personal de predare şi cercetare), curriculum şi calificări (specializări acreditate, număr de absolvenţi, studenţi înmatriculaţi în primul an, traseul intern al absolvenţilor -inclusiv performanţele acestora).

BOBOCI

Cursurile încep cu efective reduse

Examenul de Bacalaureat din acest an a dat de furcă multor absolvenţi de liceu, aşa că statutul de boboc în universitate este privit aproape ca un privilegiu. Universităţile au rămas cu locuri neocupate nu numai la taxă, ci şi la buget. Numărul acestora va fi cunoscut după 15 octombrie, până la această dată instituţiile fiind obligate să trimită datele ministerului Educaţiei.

Anul trecut, în condiţiile unui Bacalaureat cu rezultate mai bune, s-au ocupat peste 52.300 de locuri bugetate, din totalul de peste 62.000 alocate de Ministerul Educaţiei. Tot anul trecut, s-au ocupat 39.233 de locuri cu taxă. Pentru anul universitar 2011-2012, s-au alocat în jur de 62.000 de locuri bugetate.

Doctoratul, după reguli noi

Noul an academic aduce modificări pentru profesori

Cea mai importantă noutate care marchează începutul de an universitar este clasificarea universităţilor, însă de surprize au avut parte şi profesorii. În acest an, intră în vigoare un nou mod de organizare a doctoratului.

"Doctoratul devine din acest an o primă experienţă profesională de cercetare. Finanţarea doctoratului se realizează prin granturi consistente, statutul doctorandului este mult mai bun. Am solicitat ca locurile la doctorat să fie atribuite celor mai buni profesori şi cercetători, pe criterii de performanţă", a spus ieri Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei.

Funeriu: "Mediocrităţile sunt foarte vocale"

Ministrul a mai spus că procedurile de selecţie a cadrelor universitare sunt mult mai transparente, iar accesul la posturile de conferenţiar şi profesor universitar se face după standarde europene. De asemenea, noul an academic înseamnă reorganizări la nivelul conducerilor instituţiilor de învăţământ superior.

"O caracteristică aproape generală a universităţilor din România este că cei buni sunt tăcuţi, sau au fost reduşi de multe ori la tăcere, iar mediocrităţile sunt foarte vocale. Odată cu alegerile din universităţi a venit momentul ca cei de valoare să se facă auziţi. Eu şi Ministerul Educaţiei îi susţinem pe oamenii serioşi, oneşti, dedicaţi vieţii universitare. Îi îndemn să iasă în faţă, să nu ezite, universităţile lor vor avea numai de câştigat dacă valoarea se va impune", a spus Funeriu.

Potrivit ministrului, pentru mulţi rectori acest an universitar este şi ultimul pe care îl încep în această calitate.

O altă precizare făcută ieri de ministrul Educaţiei vizează statutul studentului, care ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu începerea noului an universitar.
Funeriu a precizat că publicarea acestuia se amână cu aproximativ o săptămână, din cauza unor observaţii primite din partea rectorilor universităţilor. Statutul studentului va reglementa foarte clar drepturile şi obligaţiile studenţilor.

CITIȚI ȘI:
TOP ÎN PREMIERĂ. Vezi cele mai bune şi cele mai proaste facultăţi de informatică din ţară
TOP ÎN PREMIERĂ: Află unde sunt cele mai bune şi cele mai slabe facultăţi de medicină din România
TOP ÎN PREMIERĂ. Universitatea „Babeş-Bolyai” are cea mai bună facultate de ştiinţe politice
PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA. Topul facultăţilor arată campionii şi codaşii. Vezi ce loc ocupă facultatea ta
Facultate fără Bac: Toată lumea se dezice de proiectul Ecaterinei Andronescu
Facultate fără BAC. Cum comentați proiectul inițiat de PSD?
Andronescu îl dă în judecată pe Funeriu. Ponta ia în brațe proiectul care bagă la facultate picații la Bac
PSD vrea să-i bage la facultate pe cei care au picat Bac-ul. Boc cere retragerea proiectului
Citiți : http://www.evz.ro/detalii/stiri/topul-universitatilor-capitala-si-clujul-isi-impart-cei-mai-buni-studenti-948234.html?utm_source=export&utm_medium=rss&utm_campaign=b1